Library Media Connections



Un thriller fascinant, plasat intr-un Los Angeles distopic. O aventura aproape cinematografica, ai carei eroi sunt fermecatori si convingatori spunea Kirkus Reviews. Legend isi merita cu prisosinta toate laudele mentiona The New York Times intr-un book review. Debutul lui Lu este uluitor spunea Publisher's Weekly. Romanul distopic al lui Lu este o legenda in devenire mentioneaza USA Today. Marie Lu s-a nascut langa Shanghai, dar s-a stabilit in statul american Texas si si-a facut studiile la University of Southern California. Ea a lucrat o perioada ca art director la o companie producatoare de jocuri video, iar Legend este primul ei roman, un roman inspirat din filmul Mizerabilii. Prodigy, urmatoarea carte a seriei, va aparea la inceputul anului viitor. Drepturile de ecranizare ale romanului Legend au fost cumparate de catre CBS Films, producatori fiind cei care au semnat si seria de succes Twilight.

Iubitul Meu se Insoara



Ma uit cu bunica la filmul "Iubitul meu se insoara". Ma intreaba din senin, daca, atunci cand o sa vina momentul, o sa ma marit cu rochie alba. I-am raspuns recalcitranta, nu! Dar o intreb pe buni cand si cum s-a maritat, si, cu toate ca stiu povestea, aflu lucruri noi. Crezi ca maritatul e usor? Nu, este un chin pe viata. Si s-a maritat bunica, la 20 de ani cu baiatul cu care mergea in livada si cu care se harjonea. Jocul lor preferat, de-a calutii. Bunica avea doua cozi mari impletite, pana la genunchi, cozi pe care Gheorghita le lua in maini, erau haturile, si dii calutule. Erau desculti, aproape goi si aproape indragostiti. Nunta lor a fost in aceasi zi cu a reginei Angliei, Elisabeta, 26 octombrie 1947. La nunta, socrul meu nu a platit lautarii tigani, i-a pus doar la masa. 


Apoi, toata viata mea, cand ii vedeam pe strada, ma simteam datoare la ei si ii aduceam la noi la masa. E o vorba, fericiti cei saraci cu duhul. Cred ca bunicul tau era sarac cu duhul, adica, mai prost, asa. Prapaditul, sa vezi ce a facut atunci cand m-a cerut de la ai mei, si-a dat palaria jos si si-a pus-o pe grinda, sa vada daca e praf, ca sa stie ce fel de gospodina sunt. Mai ca era mama sa-l dea afara. Da eu l-am iertat, ca stiam ca cineva i-a bagat asta in cap, el nu judeca atat de mult. Si luna de miere ati avut? O intreb eu. La ciocani la cules am fost eu in luna de miere. Nu era descurcaret bunica-tu. Socrul m-a vrut ca nora, nu Gheorghita. Inchipuie-ti, am facut primul copil la trei ani dupa casatorie, dupa ce toata lumea din jur murea de nerabdare. 

Lectia de Istorie



Stateam de vorba cu bunica mea. Nu ne-a lasat niciodata sa ii spunem mamaie. Acum puteti sa-mi spuneti ori bunica, ori momaia, si rade si ea de jocul de cuvinte inventat. Zi-ne buni, de legionari, o trag eu de limba. Iar ea, simtind importanta interviului, cu mainile pe capot, cu privirea fixa, pe un punct imaginar, isi incepe ora de istorie. Strabunicul tau, Mos Ion, a salvat de la un bombardament pe un sergent. Asta se intampla in 1919. Dupa sfarsitul primului razboi mondial, sergentul a venit in sat sa-l caute pe Mos Ion. Au facut poze in fata casei si a plecat. La scurt timp, s-a intors de la Tulcea cu tot felul de acte, care, in 1933 l-au facut pe Mos Ion primar. Cand legionarismul a devenit o noua moda, primarul atragea in legiune noi membri cu cadouri si cantece. Aveau legionarii astia la cantece, pe care le cantau peste tot! Mergeau si la sezatoare, si cantau cu femeile. Invatam cantece dinastea, chiar si la scoala, defilam pe strada, iar cantecele noastre se-naltau catre ceruri. Iar eu mergeam in fata tuturor, ca aveam functia de capetenie de pluton. Eram fruntasa ogoarelor si acum am pensie de 90 lei.

Buyukada Insula Printului



Buyukada este cea mai mare insula a Printului. In diversele oferte pe care agentiile de turism le fac clientilor aflati pe la Istambul zace o poveste cu Insula Printului. Ametit cu diverse pomposenii minunate precum Bosforul, Sfanta Sofia, Topkapi, Moscheea Albastra, Grand Bazar si alte mariri, omul de tot randul tresara ciudat si se gandeste ce mai e si Insula asta a Printului? Nu este nici o insula ci mai multe, situate in Marmaraua aia de mare si aflate in districtul Adalar. Se ia un vapor de la Kabatas, o chestie de langa Palatul Dolmabahce, se strabate cam o ora pe apa, avand in stanga tot timpul imaginea Istambulului asiatic, si se ajunge la Heybeliada ori la Buyukada. Asta din urma este si cea mai mare dintre insulele zise ale Printul Locul este foarte linistit, dupa toata nebunia traita in Stambulul zvapaiat. Nu tu o masina, nu tu un claxon... 


Nici macar un biet de semafor. Nu, doar calesti, biciclete sau diverse vehicule minuscule motorizate electric. Cum pui piciorul pe insula te intampina puzderia de crasme cu peste. Putin mai in interior zac alte diverse afaceri. Locul pare a fi centrul urbei, un centru din catralioanele de calesti. Diverse turcisme. Arhitectura osmanlaie prevede acoperirea ferestrelor de la balcoane astfel incat femeile de dupa ele sa nu fie zarite din strada. Pe harta locul asta este trecut ca "beach". Adica piatra si o scara ce coboara in apa. Fara ceva in picioare nu e cazul pentru experimente, zic. Vizavi este Stambulul asiatic, ce pare interminabil. Pe insula acolosea zac multe constructii de baskani. Cu oile in strada. Smile, este iarna totusi.