O Zi cu Soare



Se sting luminile, una cate una, de indata ce razele soarelui le plesneste bulbul prafuit, imprejmuit de nenumarate trupuri marunte, putrezite, intepenite in timp, cu aripioarele prajite si piciorusele tocite, care clocotesc in sucul acid al ploii revarsate subtil din nori acum cateva ore. Caldura astrului se prelinge in valuri spumoase pana la radacinile stalpurilor de iluminat. Totul se scalda in lumina, inclusiv ochii mei inoata neputinciosi in dusul cald al razelor... Umbre secatuite de viata intra in peisajul topit si cu unghile lor murdare incep sa zgarie trotuarele deja incinse, impingandu-si molatic formele departe de locul de unde au iesit. Doar alte victime ale noptii care se zbat sa ajunga acasa, nedepistate, unde isi vor lepada hainele rupte, se vor arunca cu capul in perna si apoi vor incerca sa-si reseteze memoria. Nu va preocupati, nu va vad! Mergeti cu detaliile noptii trecute departe de mine si omorati-le in liniste, urmarind inceata lor putrezire in adancul vostru, mult prea mic pentru a sustine atatea secrete, regrete si alte marturii. 


Inca o data semaforul e verde, iar eu ma aflu mult prea departe de el. Azi nu mai vreau sa fug pe trecere, dupa autobuz, dupa oameni ce si-au scapat biletul... Azi astept cuminte pe bordura inalta a trotuarului. Nori de zahar imprastie razele arzatoare, acoperind strategic terasa din spatele meu de unde se risipesc noi barfe despre certuri mondene si alte diete minune. Iminent, se aproprie de mine o voce stridenta care s-a decis sa-si laude trecutul cu un anumit interlocutor. Inca de ieri parca toata lumea vorbeste doar despre trecut: ce am facut, ce ne-am distrat atunci, ce bine era pe vremea aceea... Sufla praful inutil de pe amintiri... Nu acum e momentul sa ne alimentam cu ele! Eu m-am privat de amintiri de cand ceasul a aratat, pe langa ora 12, anul 2015. Poate doar in vis mai caut inconstient halucinante momente de demult, pasiuni subtile in vorbe, miscari confuze si monstruase, chipuri fara nume si culori defectuoase in intuneric. Amintiri nocive... Cenusa din care reinviu iar si iar...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu